Publicat pe

Ljubljana-Maribor

Distribuie articolul:

20 iunie 2015

~134 km
~1100 m
Vreme:
Moral:

De dimineata este destul de rece. Aman cat de mult pot momentul iesirii din cort, insa la 10 metri de noi se afla un cuplu de cicloturisti francezi impreuna cu copilul lor de ~2 ani, iar cel mic este mai breaz decat mine si infrunta cu stoicism vremea, topaind prin iarba uda in vreme ce tatal sau ii pregateste micul dejun la primus, tolanit pe izopren. Iar acest fapt ma face sa ma simt ca o fetita razgaiata, asa ca parasesc imediat barlogul.

Ne miscam destul de repejor si pornim la drum, direct pe E57. Stim ca este drum european, insa ne bazam pe faptul ca intre Ljubljana si Maribor exista o autostrada ce preia o mare parte din trafic. In mod surprinzator, intalnim cateva piste amenajate in afara drumului.

Soferii au fost gentilomi, depasindu-ne in stil austriac (la distanta mai mare de 2 metri). De la masini compacte la TIR-uri cu remorca si autocare, cu totii au fost foarte corecti.

Vremea s-a incalzit treptat si, din cand in cand, aveam parte de raze de soare. Drumul este liber iar peisajele ne incanta privirile. Pedalam printr-o zona cu caracter montan.

Am mers destul de „intins” pana in apropiere de Celje, unde am poposit la un Hofer (din fericire, acest lant comercial este prezent si in Sloveia). Pe nepusa masa, auzim tunete puternice in spate. Vantul se inteteste, anuntand neprevazutul: o furtuna.

Nico se grabeste cat de repede poate si, odata aprovizionati, o luam din loc. Practic, fugim de ploaie. Intalnim pe E57 un indicator ce avertizeaza soferii in privinta prezentei biciclistilor. Asta ne-a surprins, caci pe drumurile europene este interzisa circulatia bicicletelor. Acest segment este insa des folosit deopotriva de cicloturisti si biciclistii/ciclistii localnici. Astfel, autoritatile au luat decizia de-a semnaliza acest lucru soferilor in loc sa descurajeze „pedalatorii”.

Vreme de cativa kilometri reusim sa ne eschivam, insa suntem rapid prinsi din urma. Temperatura scade brusc la 11 grade si incepe o ploaie torentiala „garnisita” cu vant. La cat de mare este frontul si la cat de mult ne-am obisnuit deja cu ploaia, nu ne oprim.

Mergand catre Maribor, avem de urcat destul de mult. Zona este superba si impadurita, insa in conditiile actuale acest fapt amplifica racoarea. Pedalam cat de sustinut putem pentru a ne mentine temperatura corporala. Ne punem problema cautarii unei cazari daca situatia devine mai grava de-atat.
Un popas intr-o benzinarie ne mai tempereaza un pic, mai ales dupa ce savuram cate-o cafea fierbinte.

Ploaia a mai contenit, dar nu da semne ca s-ar opri. Decidem sa continuam.

In apropiere de Maribor, pe cand traversam o zona viticola foarte valurita, ploaia s-a oprit iar temperatura a inceput sa creasca. Brusc, am devenit optimisti. Obositi, ajungem in camping-ul din Maribor, dupa 133 km pedalati cu mai mult de 1000 m diferenta pozitiva de nivel.

Campingul (Camp Center Kekec) este chiar frumos. Locuri generoase de cort, multe bancute si mese din lemn, multi copaci si multa verdeata in general. Singurul inconvenient: in seara aceasta va fi un concert (al unei artiste locale aparent foarte indragite, pe nume Severina) chiar langa camping, in baza sportiva (am uitat sa mentionez ca acest camping este situat la baza unei partii amenajate ce beneficiaza de mai multe facilitati), fapt ce nu stirbeste imaginea campingului in sine.

Dupa instalarea taberei urmeaza un mult asteptat dus fierbinte. Butelia de la primus este pe sfarsite, astfel ca fierbem cu greu o supa pe masura ce se asterne intunericul. In cele din urma mancam si ne bagam in cort, blindandu-ne cu haine, caci s-a lasat frigul. Incep sa iasa aburi pe gura. La ora 22:00, termometrul de pe bicicleta indica aproape 9 grade Celsius si pare ca s-ar face si mai frig.

Hainele, cortul, sacii de dormit, izoprenele, toate sunt ude sau jilave. Chiar si geanta de ghidon in care tin actele si aparatul foto a reusit sa „traga” apa (in ciuda husei de protectie).

Cineva a aprins niste artificii la cateva corturi distanta.

Incepe concertul, noi ne indesam antifoanele in urechi si incercam sa adormim. Ultima oara cand am aruncat un ochi pe termometru (caci nu am putut adormi devreme…), acesta afisa 6 grade.
Macar nu mai ploua.


Distribuie articolul:
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *