4 iunie 2014 | Radeburg – Dresda – Gohrisch

Distribuie articolul:

TRASEUL

Route 2,731,320 – powered by www.bikemap.net

Kilometri: ~81


Initial, aceasta trebuia sa fie o zi cu putini kilometri. Din Radeburg pana in Dresda nici nu apuci sa te incalzesti prea bine ca si ajungi.

Insa, la rugamintile/insistentele lui Mircea de a ne abate putin (5-6 km, zice el) din drum pentru a vizita un partener de afaceri (ce lucreaza la o firma din „bransa” cailor ferate, care firma colaboreaza cu cea in cadrul careia sunt angajati Marius si Mircea 🙂 ), din Radeburg schimbam directia.

Cei doi obtinusera adresa, au bagat-o pe GPS, insa nu prea erau 5-6 km. „N-are cum ba, o fi o eroare!”, zice Mircea. Om vedea.
Dupa o intoarcere din drum, cateva peisaje faine, niste coborari rapide pe asfalt calitativ si niscaiva ciondaneli, ajungem la sediul firmei in cauza. Adunasem deja 30 km.

Baietii (Mircea si Marius) rezolva ce aveau de rezolvat, se trag vreo doua poze, dupa care pornim catre Dresda. Nu suntem deloc departe, in spatele firmei gasindu-se chiar Elba, asa ca ne ducem pe malul acesteia si intram pe o pista superba ce ne va duce direct in centrul orasului. Nu a durat mai mult de 25 de minute.

Imi dau seama rapid ca am intrat in Elberadweg, parte a Eurovelo 7 . Cand am schitat tura acasa, nu mi-am dat seama.
Poate e un detaliu ce ne va fi de folos, pentru mici reconfigurari de traseu.

Orasul este superb. Foarte frumos aranjat, ingrijit, iar centrul vechi este la superlativ (desi a fost reconstruit aproape in totalitate dupa razboi, nu ai spune asta). Multe locuri de promenada iar vaporasele turistice ce se plimba pe Elba au un farmec aparte.

Oprim la piata centrala (din cate am inteles, un soi de obor vechi, renovat, in zona Dresden Neustadt) pentru fructe, mancare si altele de genul.

Apoi, intr-un parculet, pe o banca, pentru servire.
Continuam prin oras. Traversam Elba si ajungem in zona Operei si a Palatului Zwinger, muzeu de arta.

Intram in incinta acestuia. O gradina enorma, superba.
Muzeul a fost reconstruit dupa razboi si isi mentine aspectul initial. Reconstructia a durat foarte mult iar majoritatea obiectelor au fost evacuate cu succes in apropierea bombardamentelor.

Din nou, prilej de plimbare si poze, cata vreme bicicletele stau linistite undeva langa intrare, cu tot cu bagaje. Si nu, nu le-am legat.

Se observa santiere multe si prin Dresda, la fel ca in Berlin.

Mai facem cateva poze prin oras, apoi un popas pentru bere. Multi artisti stradali si destul de multi turisti.
Un reper important pentru Dresda: Frederic Augustus al II-lea al Saxoniei

Langa o catedrala, gasesc urmatorul panou, ce marcheaza unul din cele 17 locuri din Dresda in care a avut loc asa-zisa „Revolutie Pasnica” din 1989 (sa nu uitam ca suntem in Germania de Est, fosta RDG), locuri ce sunt conectate printr-o retea tematica la nivelul orasului.

Vantul s-a intetit nitel si iar ne bantuie ceva nori. Mai avem 35 km pana la camping si este ora 16:00, asa ca ne punem in miscare.

Continuam pe malul Elbei si avem parte de peisaje foarte frumoase, multe ambarcatiuni si alte „nimicuri” pe care ti le poate oferi pedalatul prin astfel de zone.

Pe o cladire gasim marcate cotele Elbei de-a lungul vremii, in timpul inundatiilor. Impresionant si greu de imaginat ca satul de pe malul celalalt, pe care tocmai l-am fotografiat, a fost sub ape. Si nu o singura data. Cel mai mare nivel pare ca a fost atins in timpul inundatiilor din 2002.

Pentru a ajunge la camping, trebuie sa iesim de pe frumoasa ruta si sa ne abatem pe alte drumuri secundare. Dealurile superbe din jur trebuiesc urcate. Inca de la bun inceput, pante de 6-8% si indicatoare ce te avertizeaza ca vei intalni broaste pe drum. Semn de circulatie pe care aveam sa-l mai vad de-a lungul turei.

Urcand zdravan si coborand in viteza, ne apropiem de Konigstein. Aici, un castel (in fapt, o fortareata) troneaza pe varful unui deal. Atat de multe lucruri frumoase de vazut….

Imediat dupa castel, ruta se transforma intr-una de plimbare la picior, cu pietre mari de rau, slefuite. Mergem pe langa biciclete, mai putin Marius care-i ceva mai insistent.

Dupa inca ceva „valuri”, iaca si localitatea Gohrisch. Campingul este aproape si speram sa fie ok.

Culmea, e mult mai ok decat speram. La intrare, pe firma, sunt desenate 4 stele.
Nu a fost cu mult mai scump. Receptionera ne-a dat un singur loc de cort pentru 2 corturi, caci sunt suficient de mari si locul de cort se plateste separat aici.
In total, 35.2 Euro / 4 persoane / 2 corturi / 1 loc cort. Un calcul mai ciudat 🙂
Dusul este cu cartela. 60 de Eurocenti iti ajung 3 minute dar, la fel, poti pune pauza cand vrei.

Deja sunt obisnuit si ajung la concluzia ca irosesc MULTA apa acasa pentru un simplu dus…

Campingul este langa o padure. Baile sunt FOARTE curate si avem parte de multa liniste. Fiind un pic mai sus, se lasa racoarea odata cu noaptea. Palinca sare in ajutor, „la fix”.

Per ansamblu, o zi foarte frumoasa in ciuda balauririi de dimineata (acea mica abatere).

Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *