Km parcursi in ziua curenta: ~79
Total: ~940 km
Track GPX: https://drive.google.com/file/d/0ByRfPcst6S-6Z04xbmEtUHZsUUU/edit?usp=sharing
Foto: Dragos si Marius
De dimineata, mergem sa recuperam rufele, apoi bicicletele. Catelul “Oita Neagra” este prezent la datorie.
Intrebam de un magazin in drum spre Belgrad. Ni se dau niste indicatii, dar cred ca le-am inteles gresit caci nu l-am vazut. Iesim din oras si oprim pe marginea drumului la un izvor, pentru a ne umple sticlele. O doamna in varsta ne spune (in sarba) sa fim atenti cu gatul, caci apa e rece iar afara e cald.
Ne racorim si incepem sa pedalam la deal. Cu soarele-n fata, e la fix! Oboseala acumulata in combinatie cu caldura iti dau o stare acuta de toropeala. Apa curge pe noi mai ceva ca-n sauna.
Urcam pana la 260m altitudine. Suntem “pe track”. Odata ce urcam, in varful dealului, la o bifurcatie, gasim un localnic ce vindea fructe si legume. N-am putut rezista si ne-am luat suficiente.
Traversam apoi si intram pe un drum secundar, care este oficial pe Eurovelo 6. Coboram ceva si, in urmatorul sat, oprim la o alimentara. Stupoare! Si aici se vorbeste engleza!
Completam ce avem prin traiste si ne oprim cativa metri mai incolo, la umbra copacilor, tolaniti in iarba. Luam micul dejun si ne hidratam.
Cald, cald, cald. Coboram mai departe.
Marcajele de pe ruta Eurovelo 6 sunt foarte bine plasate, la mai toate bifurcatiile. Este cea mai buna semnalizare intalnita pana acum de cand suntem pe aceasta ruta (atat cat am putut parcurge din ea).
Totodata, micile citate/glume/anecdote din subsolul panoului sunt de mare efect: “In the middle of Serbia and run out of money? Don’t worry, it is an usual situation for almost everyone here 🙂“
Eurovelo 6 mai este cunoscuta si ca “Donauradweg” (germana), “Dunavska ruta” (zona sarbo-croata) sau, simplu, “Atlantik – Crno More” (adica Atlantic-Marea Neagra).
Continuam prin soare, pe acest drum secundar. Drumul este putin valurit. Undeva, in departare, se vad ceva nori de tip cumulus. Insa slabe sanse de ploaie.
Oprim intr-un sat pe drum, pentru bere. Bem Jelen, ce costa ~2.6 RON. Adica 62 de dinari sarbesti.
E bine la umbra. Mai clatim cateva cireste pentru hidratare.
Continuam prin soare. Pedalam in liniste, din inertie uneori.
Inainte de Belgrad traficul s-a intensificat. Apare si traficul greu.
Oprim la un supermarket, pentru apa. Gasesc si sarma pentru rufe.
Cu 14 km inainte de oras vedem indicator catre camping Dunav. Din cate am vazut pe harti (si din cate am mai citit), este singurul in zona Belgradului. Inclusiv John (cel cu care ne-am intalnit la Komarom) ni l-a mentionat, deci avem destule referinte.
Astfel, traversam DN-ul si intram pe un drum de ~ 1 km. Ajungem la camping.
Comparativ cu ce se gaseste prin Ungaria si Austria, cam scartaie la utilitati, insa este curat la bai, ai multe locuri de cort, este chiar pe malul Dunarii (pe o faleza inalta) iar proprietarul este prietenos. Ne intelegem fara probleme in engleza. Platim pentru doua nopti (11 Euro / persoana in total).
In camping mai este lume. Nimic iesit din comun, mai putin un cuplu de pensionari, foarte de treaba, din Turcia. Veniti cu rulota, au parcat in apropierea noastra. Luau cina, romantic, la lumina unei veioze.
Facem dus, apoi ne intindem pe izoprene. Relaxant.
Intrebam de magazin. Ni se spune ca trebuie sa iesim in drumul principal. Vis-a-vis de intersectie ar fi un magazin, la o uzina veche.
Intr-adevar, il gasim. Un magazin simplu, de fabrica, in fata caruia sunt cativa muncitori ce-si savureaza berea de la finalul zilei. In ciuda aparentelor, am gasit cam de toate, iar doamna ce se ocupa de magazin vorbea engleza. Fiecare si-a luat ce a dorit, inclusiv pentru micul dejun din ziua urmatoare.
Inapoi in camping, stam la masute, mancam si scriem jurnalul. In ziua urmatoare urmeaza sa vizitam Belgradul, cu bicicletele goale. Vom lasa bagajele la cort.
Apar tantarii. Este foarte cald si umiditatea e crescuta.
Rapusi de somn, ne retragem in cort, insa adorm foarte greu. Este extrem de cald, dar nu pot sta fara plasa de la cort. Tantarii abia asteapta sa intre.
Pe la orele 22:00, un ingrijitor de-al campingului s-a apucat sa plimbe tomberoanele. Probabil nu si-a inchipuit ca lumea mai doarme. Reusesc sa adorm spre ora 00:00.
Un lucru ce trebuie mentionat, cu privire la camping
Spre deosebire de Ungaria si Austria, aici orice serviciu se plateste in plus. Daca vroiam curent, trebuia sa platim o taxa (prizele sunt in cutii incuiate cu lacat).
In contextul in care, in celelalte campinguri de pana acum, aveam voie sa folosim curentul fara a plati ceva in plus (pentru incarcat telefon, laptop, acumulatori, etc.), neavand rulota. Totodata, daca vroiai sa pui ceva la rece, trebuia platit. Astfel ca am renuntat la aceste servicii.
Cu toate astea, este un camping pe care vi-l recomand. E singura optiune sigura in zona Belgradului. E destul de curat la bai, locurile de cort sunt ok, proprietarul este ok. Pretul este bun.